Implicarea statului - foarte raspandita, cu sau fara parteneriat privat

In tarile dezvoltate exista diverse modele de protectie impotriva dezastrelor naturale, toate avand insa la baza aceleasi principii: setarea unei legislatii clare, explicitarea modului de subscriere si introducerea obligativitatii pentru anumite produse de asigurare, precum si stabilirea raspunderii asiguratorilor in caz de dezastru. In unele state, guvernele subventioneaza prima de asigurare pentru cei care locuiesc in zone cu expunere majora la un anumit risc. Fara o astfel de subventie, protectia pe piata privata de asigurari pentru un risc devenit aproape certitudine ar fi mult prea costisitoare pentru populatia expusa.
Alte guverne au ales sa cumpere asigurare pentru a-si acoperi potentialele pierderi financiare in cazul unui dezastru. Toate parteneriatele de tip public-privat, indiferent de riscurile pe care le acopera, au la baza cateva elemente comune – partea de acoperire a segmentului privat este foarte clar definita si limitata, iar guvernele respective isi pastreaza functia de asigurator de ultima instanta si de trasare a profilului de risc, astfel incat acesta sa poata fi cuantificat de catre asiguratori la un pret accesibil pentru populatie.
In alte tari s-a recurs la parteneriate de tip public-privat, prin care guvernele contribuie alaturi de industria de asigurari in cazul unor dezastre majore. Astfel de parteneriate exista, de exemplu, in Japonia, Turcia si Taiwan, pentru riscul de cutremur, iar in Olanda, Franta, Spania, Australia si Statele Unite au fost create programe pentru riscul de terorism. In unele tari, riscul de cutremur este asigurat separat - Mexic, Italia, Indonezia etc. In Noua Zeelanda exista o schema nationala de acoperire a riscului de cutremur, iar entitatea care gestioneaza programul a fost creata de guvern si are garantia acestuia in caz de dezastru.

Piata asigurarilor de locuinte din Romania

Potrivit legislatiei, asigurarile de locuinte sunt incluse, in rezultatele companiilor, in Clasa VIII - a asigurarilor de incendiu si alte calamitati naturale. Aceasta clasa de asigurari include daunele suferite de proprietati si bunuri (altele decat mijloacele de transport terestru, aerian, maritim si bunurile in tranzit), cauzate de urmatoarele riscuri: incendiu, explozie, furtuna, alte fenomene naturale in afara de furtuna, energie nucleara, surpare de teren.
Daca pana in 1995, romanii, fie ca voiau, fie ca nu, aveau asigurata locuinta prin fosta companie de stat ADAS, odata cu anul 1996, asigurarea locuintei a devenit facultativa, ceea ce a dus la o diminuare semnificativa a numarului de locuinte asigurate. In consecinta, asigurarea locuintei a devenit obligatorie pentru toti proprietarii, incepand din data de 15 iulie 2010. Conform prevederilor Legii nr. 260/2008, Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a fost desemnata sa administreze sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor, care acopera cele trei riscuri de baza specifice Romaniei - cutremur, inundatii si alunecari de teren.
De mentionat ca acoperirea PAID este una de tip prim risc si functioneaza pe principiul solidaritatii, adica se aplica acelasi nivel de prima de asigurare pentru orice locuinta, independent de gradul de vulnerabilitate specific acesteia. Primele de asigurare pentru PAD sunt de 20 euro, pentru o suma asigurata de 20.000 euro, si de 10 euro, pentru o suma asigurata de 10.000 euro.
Prin modificarile aduse Legii nr. 260/2008 de dispozitiile Legii nr. 243 din 17 iulie 2013, publicata in Monitorul Oficial din 24 iulie 2013, si intrata in vigoare la data de 27 iulie 2013, PAID a devenit singura societate de asigurari care poate acoperi riscurile asigurate obligatoriu, in limita a 20.000 euro. Ca urmare, pentru aceleasi riscuri, persoanele fizice si juridice pot incheia polite facultative de asigurare a locuintei doar pentru sumele asigurate care le exceda pe cele asigurate obligatoriu prin PAD sau pentru alte riscuri suplimentare. Prin urmare, alte 11 societati de asigurare, care nu sunt actionari PAID, au incheiat protocoale de colaborare cu Pool-ul cu scopul de a putea emite polite obligatorii de locuinte in numele PAID.

Forma actuala a legii 260/2008 arata astfel:

  • Toate politele facultative se emit pentru cele trei riscuri acoperite de polita PAD (cutremur, inundatii si alunecari de teren) in exces peste polita PAD;
  • Doua polite se vor emite: polita PAD + polita facultativa cu fransiza PAD;
  • Pentru prima data politele PAD se pot emite de toti asiguratorii care pot subscrie riscuri catastrofale (Clasa VIII) nu doar de asiguratorii membri PAID.

Puncte de reper pentru politele obligatorii si efecte resimtite:

  • Iulie 2010 – incepe procesul de emitere a politelor obligatorii pentru locuinte;
  • Decembrie 2010 – Legea 260/2008 este modificata de catre Parlament. Proprietarii de locuinte care aveau polita facultativa in vigoare nu mai aveau obligatia sa incheie si polita obligatorie;
  • Iulie 2011 – sfarsitul "perioadei de gratie", dupa care autoritatile locale ar fi aplicat sanctiuni cetatenilor care nu au incheiata o polita obligatorie sau facultativa. Iulie 2011 a fost luna cu cele mai mari subscrieri facultative, profitandu-se de amenzile ce s-ar fi dat dupa 5 august 2011;
  • Mai 2012 – Iulie 2012 – ca urmare a neaplicarii amenzilor multe din politele facultative emise in aceasta perioada ca si "clone PAD" nu s-au mai reinnoit;
  • August 2012 – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis o norma care prevedea revenirea la prima versiune a legii 260/2008 - obligativitatea detinerii de polita PAD;
  • Septembrie 2012 – norma este retrasa si se revine la forma legislatiei din decembrie 2010;
  • Iulie 2013 – Legea 260/2008 se modifica din nou si asiguratorii sunt obligati sa emita polite de locuinta facultativa numai cu fransiza PAD pentru cele trei riscuri.
Astfel, societatile de asigurare care care subscriu riscuri catastrofale, sunt obligate sa emita polite de asigurare facultative pentru constructiile cu destinatia de locuinta avand fransize de 20.000 / 10.000 euro (echivalentul in lei), pentru cele trei riscuri (cutremurele de pamant, alunecarile de teren si inundatiile) care sunt acoperite in baza PAD. "In cazul in care o persoana are PAD, dar si o polita facultativa, plata despagubirilor se face mai intai in baza contractului de asigurare obligatorie, urmand ca pentru restul de despagubire neacoperit, plata sa se faca in baza contractului de asigurare facultativa.", spune Iulia Nicola, chief underwriter, Gothaer Asigurari.

Proportional si prim risc. Ce inseamna?

Atunci cand aleg un produs de asigurare, clientii se uita, de obicei, la nivelul pretului si, in unele cazuri, se ghideaza si dupa renumele companiei. Ceea ce de fapt ar trebui sa influenteze in mod semnificativ alegerea unui produs este principiul politei de acoperire a pagubelor. Astfel, practica asigurarilor de bunuri distinge trei principii pentru acoperirea pagubelor.